Biserica "Sfantul Nicoale" Radauti
#1
Biserica „Sfântul Nicolae“ din Radauti este prima biserica de piatra construita în Moldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval Moldova, anul 1359 în care a început sa fie ridicata fiind acelasi cu anul în care voievodul Bogdan I a venit din Maramures în Moldova. Locasul, sfintit în 1364, avea sa fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I, pâna la Alexandru cel Bun. Mai exact, în biserica Manastirii Bogdana, în naos, îsi dorm somnul de veci Bogdan I, Latcu, Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaosul bisericii se afla 3 morminte: al Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III-lea si mama lui Stefanita Voda, si mormântul Anastasiei, fiica lui Latcu. Înaintea usii pronaosului se gaseste piatra de mormânt a episcopului Ioanichie, mort la 1504.

În 1775, anul ocuparii Bucovinei de catre habsburgi, Bogdana avea 13 cladiri, semn ca manastirea avea o viata înfloritoare. Habsburgii au închis, însa, manastirea în acelasi an, transformând biserica „Sfântul Nicolae“ în biserica episcopala, chiliile calugarilor fiind transformate în adaposturi pentru cai. În 1782, dupa mutarea episcopiei la Cernauti, biserica „Sfântul Nicolae“ a fost transformata în biserica de parohie. Manastirea nu a mai fost reînfiintata nici dupa eliberarea Bucovinei, în 1918, cea mai veche biserica de piatra din Moldova pastrându-si statutul de biserica de parohie pâna în ultimii ani ai regimului comunist, când a fost închisa. La 6 decembrie 1991, de ziua Sfântului Nicolae, dupa mai mult de 200 de ani, Manastirea Bogdana a fost redeschisa, slujbele manastiresti rasunând din nou în ctitoria voievodului Bogdan I. Manastirea Bogdana este unul dintre principalele repere ale spiritualitatii crestin-ortodoxe românesti, un semn ca românii au început orice fapta istorica cu o biserica. Pentru valoarea sa artistica si culturala, biserica „Sfântul Nicolae“ este inclusa în patrimoniul UNESCO.

Biserica Sfântul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, pastrata în forma ei originala, nealterata pâna astazi, fiind considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii Moldovei. Biserica Sfântul Nicolae aminteste de zbuciumatele vremurilegate de întemeierea statului feudal moldovean si constituie expresia unei admirabile sinteze artistice între arhitectura romanica, gotica si bizantina.



Dispozitia generala a planului prezinta caracteristicile basilicii romanice cu cor si cu absida. Tendinta de a frânge unele arcuri si bolti sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spatiului interior în altar, naos, pronaos si pridvor. Edificiul are plan basical (influenta romanico-gotica), fara turle, unic in arhitectura moldoveneasca; navele laterale interioare au deasupra tribune false, mai degraba tainuite la care se ajunge pe scara in spirala din pronaos. Zidurile sunt intarite la exterior, cea ce-lincanta. Lacasul a constituit modelul important in orientarea si dezvoltarea arhitecturii moldovenesti a secolelor XV-XVII. Nu se stie ce fel de clopotnita a avut initial biserica. Astazi are una de piatra construita de episcopul Dositei Herescu, in care se afla un clopot cu urmatoarea inscriptie, in limba slavona: "Ioan Stefan voievodu tarii Moldovei".



Langa usa sudica se afla pisania in limba slava, a lui Alexandru Lapusneanul care ne relateaza urmatoarele: "Cu bunavonta Tatalui, ajutorul Fiului si savarsirea Sfantului Duh s-a inceput si zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul si inchinatorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Tarii Moldovei, in anul 7067 luna iunie 30, sub episcopul chir Eutemie" (1559). Usa de trecere in pronaos pare a fi fost modificata de mesterii lui Alexandru Lapusneanul, deoarece, dupa profil natura si colonetele cu baze seamana cu cele din veacul al XIV lea.

In interior, manastirea, se prezinta ca un edificiu romanic, cu o nava centrala si doua laterale, adaptat cultului ortodox, care a impus cele trei incaperi obisnuite: pronaosul, naosul si altarul. Navele sunt despartite prin sase stalpi masivi in dreptul carora bolta navei centrale este intarita cu arcuri dublouri. In pronaos nava centrala, ca si cele laterale, au aceeasi inaltime, iar in naos navele laterale sunt mult mai joase, mai inguste si acoperite cu bolti semicilindrice, usor frante, perpendiculare pe bolta navei centrale. Deasupra lor au fost zidite doua incaperi mici, boltite in semicilindru la care se ajunge pe o scara spiralica.

Istoricul bisericii de la Bogdana consemneaza faptul ca primul strat de pictura dateaza din secolul al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. Alexandru Lapusneanu a dispus refacerea picturii originale în anul 1558. Restaurari ulteriore au avut loc în sec. XVIII-XIX (1745-1750, în timpul episcopului Iacob Putneanul si 1880 când pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi a realizat în tempera frescele actuale). Din fresca epocii Stefan cel Mare un interes deosebit prezinta compozitiile altarului (Cina cea de Taina, Împartasania apostolilor, Spalarea picioarelor), în parte asemanatoare celor din altarul Manastirii Voronet. Tabloul votiv, pictat în naos, reprezentând pe Stefan cel Mare alaturi de Alexandru Lapusneanu, Bogdan I si Alexandru cel Bun, confirma presupunerea ca a fost executat în timpul acestuia.

În biserica Manastirii Bogdana sunt înmormântati domnitorii Moldovei si membrii familiilor domnitoare pâna în timpul lui Alexandru cel Bun. Locasul, sfintit în 1364, avea sa fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I, pâna la Alexandru cel Bun. Mai exact, în biserica Manastirii Bogdana, în naos, îsi dorm somnul de veci Bogdan I, Latcu, Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaosul bisericii se afla 3 morminte: al Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III-lea si mama lui Stefanita Voda, si mormântul Anastasiei, fiica lui Latcu. Înaintea usii pronaosului se gaseste piatra de mormânt a episcopului Ioanichie, mort la 1504.



Fiind necropola Musatinilor, primii voievozi ai Moldovei, biserica Bogdana a beneficiat de atentia lui Stefan cel Mare care a împodobit mormintele înaintasilor cu lespezi executate de mesterul Jan (cca 1480) în tehnica reliefului plat, cioplire în piatra care “…se opune principial sculpturii decorative occidentale” (P. Comarnescu); si motivele ornamentale sunt bizantin-orientale (palmata – frunza de palmier stilizata), chiar amendate autohton cu frunzele fagului, frasinului, ulmului.



Mormintele voievodului Stefan



- „De Hristos iubitorul“ voievod Stefan cel Mare a fost si el legat sufleteste de Manastirea Bogdana, locul unde îsi dormeau somnul de veci multi dintre strabunii sai. Marturie stau si astazi inscriptiile de pe pietrele de pe mormintele din biserica „Sfântul Nicolae“:



- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a înfrumusetat acest mormânt mamei sale Stana, în anul 7026 (1518) luna ianuarie 28, sub episcopul Pahomie“.



- „Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, în anul 7005 (1497) luna lui aprilie 11, a înfrumusetat mormântul strabunicii sale, a cneaghinei Anastasia, care a dat Cotmanul acestui locas, fiica lui Latcu voievod, ea a raposat în anul 6928 (1419) luna martie 26“.



- „Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit acest mormânt, strabunului sau, batrânului Bogdan voievod, în anul 6988 (1480) luna ianuarie 27“.



- „Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta stramosului sau Latcu Voievod, în anul 6988 (1480) luna ianuarie 20, în timpul episcopului de Radauti, Ioanichie“.



- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusetat mormânt stramosului sau Ioan Stefan Voievod cel Batrân, care a batut pe unguri la Hindau, în anul 6988 (1480) luna mai 20“.



- „Din mila lui Dumnezeu, binecinstitorul domnul nostru, Io Stefan Voievod, domn a toata Tara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormântul acesta stramosului sau, Roman Voievod, domn al Tarii Moldovei, în anul 6987 (1479) luna decembrie 15“.



- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusetat acest mormânt mosului sau Bogdan Voievod, fratele lui Alexandru Voievod, în anul 6988 (1480) luna ianuarie 23 zile, spre vesnica lui pomenire“.



- „Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta unchiului sau, Bogdan Voievod, fiul lui Alexandru Voievod în anul 6988 (1480) luna ianuarie 30“.
forumsuceava.com - Anunturi Suceava

Forum Suceava - anunturi gratuite - Anunturi Suceava - Anunturi Vanzari - Anunturi Suceava - vanzari telefoane mobile Suceava - Anunturi Suceava - vanzari calculatoare, componente IT, electronice in Suceava - Anunturi Suceava - vanzari auto Suceava - Anunturi Suceava - vanzari imobiliare Suceava - Anunturi Suceava - vanzari obiecte diverse Suceava - Anunturi Suceava - Cumparari Suceava - Anunturi Suceava - cumparari telefoane mobile Suceava - Anunturi Suceava - cumparari calculatoare, componente IT, electronice in Suceava - Anunturi Suceava - cumparari auto Suceava - Anunturi Suceava - cumparari imobiliare Suceava - Anunturi Suceava - cumparari diverse Suceava - Anunturi Suceava - Schimburi, inchirieri, servicii Suceava


Posibile subiecte înrudite...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizualizări: Ultimul mesaj
  Radauti - evolutie istorica Simplu_Me 0 1.457 Mai puţin de 1 minut în urmă
Ultimul mesaj:
  Localizarea municipiului Radauti Simplu_Me 0 1.423 Mai puţin de 1 minut în urmă
Ultimul mesaj: